Astazi m-am gandit foarte mult la chestia asta...si cred ca nu am foarte multe calitati sau mai bine zis, nu sunt destul de apt sa ma cred responsabil. Avand in vedere cate am facut si...cate nu am facut, nu sunt foarte mandru de mine, de fapt sunt foarte dezamagit. Oi fi eu cel caruia ii pasa de lume, dar sunt cel caruia nu ii pasa de sine. Si facand asta, dezamagesc cam pe toata lumea, mai ales familia mea, a caror dorinta e sa cresc si sa ajung undeva departe, dar asta nu se face neglijandu-ti foarte multe din responsabilitati. Nu prea stiu de ce am crezut la un moment dat, ca...daca as fi alaturi de persoanele la care tin...si chiar si de cunoscuti, as face un lucru maret. Ei bine, nu e tocmai asa. Este ceva frumos, si "cica" multi sunt admirati pentru asta, dar asa am uitat de mine si de ce am eu de facut. Sau mai bine zis, am dat la o parte chestia asta...nu e bine deloc. Trebuie rezolvat intr-un fel sau altul.
Ok, hai sa zic pe fata (ca intr-un jurnal...) Ei bine, cred ca stie toata lumea ca am probleme nasoale cu spatele, si nu am putut sa stau la scoala mai deloc...deci, am lipsit foarte mult... De ce nu pot sta la scoala ? Ma doare foarte rau spatele cand stau pe scaunele de acolo..chiar si de la cel de aici...si mai mereu stau in pat...bun...mi-a placut foarte mult ca am apucat sa stau "alaturi de prieteni" pe net, sa ii ajut si sa ii fac sa se simta mai bine. Dar, nu m-am gandit ca imi stric tot la mine facand doar asta. Nu e gresit sa fac asta, dar nici bine nu e. Am vorbit de egoism si altruism, dar eu nu reusesc sa fac o combinatie intre astea... ori sunt una, ori sunt alta...am incercat de mai multe ori, dar pana acum nu am prins ideea asta...La naiba, si asa de multi au reusit sa faca asta. De ce nu pot ? E asa de greu ?...din cauza asta, voi pica de fraier acum, voi dezamagi familia si chiar multi dintre prieteni. Incercand sa fac ceea ce credeam ca este bine. Ma gandeam ca daca ignor unele din responsabilitati, pot sa ajut mai mult. Nu prea stiu de ce naiba tot simt nevoia sa fac asta...hmm..esti confuz asupra unei chestii, banuiesc...cred ca stiu care. Am ramas acasa deoarece ma durea spatele, si nu pentru ca am stat pe net toata ziua. Bine, am stat, dar am stat in pat (asta cica ar trebui sa fie o scuza..) M-am chinuit ajutand, cand puteam sa ma chinuiesc acolo la scoala...asta e responsabiltiate ? NU! ... niciodata nu va fi asa ceva. Am invatat la modul foarte dur asa: Ajuta, doar dupa ce ai terminat cu tine...si aici vine faza: Fiecare pe cont propriu ? Nu cred...inca ajuti, doar ca intr-o masura mai mica. Poate ca era foarte bine sa fi ca mine in vremurile de demult, cand nu aveai asa multe responsabilitati pe care nu le poti neglija nici cateva zile...adica, atunci cand nu prea era scoala... asta ma face invechit ?..hmm..ce intrebari imi pun si eu...
Acum, stau si regret tot ce am facut. Doare...nu stiu ce sa fac, sunt ca si incoltit...ma gandesc: Sa incerc sa repar, dar e asa mult. Oare voi reusit ? Nu cred..dar totusi..se poate ? ... nu sunt oare prea multe ? Sa fie prea tarziu ? .. oo,da ... intrebari peste intrebari, acum.. unde sunt raspunsurile ? Niciunde...sau inca nu le vad eu...ce e de facut ?...este deja sigur ca nu voi continua sa merg pe acelasi drum ca si pana acum, dar nu pot sa fac ce fac de obicei...adica, sa ma duc exact pe opus...sa aleg o cale de mijloc ar fi ideal, dar cum naiba sa fac asta ? Hmm...asta e adevarul... nu am nici o idee... nu ma pot gandi momentan la nimic, decat la faptul ca vor fi multe persoane dezamagite de mine. Urasc sentimentul asta...urasc sa stiu ca e cineva dezamagit de mine...asta e un motiv puternic pentru care faceam atatea pentru alte persoane....sa nu mai simt dezamagirea...si sa ii stiu oarecum aproape de mine...sa ii simt cum im vorbesc cald. Oare ma face asta egoist ? Dar, stai putin..parca eram altruist...
Deja sunt o combinatie intre astea 2 ? Sau sunt doar egoist? ...nu ma mai inteleg deloc...nu mai stiu ce, cum si cine. Am zis, si voi mai spune: Sunt dezamagit de propria mea persoana, si in curand vor aparea mai multe persoane cu sentimentul asta...mi-e frica...ce sa fac ?...
Ma duc la scoala, incerc sa recuperez cat mai mult, dar nu vor fi persoane de acolo impotriva mea ? ... poate vor fi...dar, stai..de ce ar avea motiv sa faca asta ? ... nu prea stiu, dar am asa o presimtire ca vor fi persoane care imi vor ingreuna evolutia...dar, nu cred ca conteaza foarte mult. Eu am fost cel care mi-am ingreunat evolutia cel mai mult... evolutia din punct de vedere al invataturii...
Eu ziceam atatea lucruri, si acum cred ca te uiti la mine ca la un mincinos...ziceam atatea lucruri deoarece am invatat multe din greseli, dar se pare ca nu aplic invatatura asta chiar atat de mult pe mine...nu stiu de ce .... sunt oare lenes ?...sau ce sunt ?...la naiba, imi vine sa injur...
Chiar sper sa se rezolve toate astea...chiar sper sa scap de sentimentul asta de vinovatie...dar nu stiu cum sa fac asta...momentan simt ca oricine ar incerca sa se apropie de mine l-as respinge, nu ar fi potrivit, m-ar face sa ma simt doar mai rau, deoarece nu m-ar intelege, dar tanjesc dupa o persoana cu care sa ma pot intelege... si care sa fie alaturi de mine. Sunt intr-o situatie imposibila... si spun a nu stiu cata oara: Nu stiu ce sa fac... nu am idei...de fapt am, dar sunt toate gresite... m-am prins in propria mea capcana (deja spun non-sensuri...) si nu stiu cum sa ies...
Unde sunt acum asa zisii mei prieteni? ... sunt singur...de ce ? Pentru ca nu am prieteni adevarati...sau poate ca am...dar ce sunt prietenii adevarati ?...adica, vor veni la mine si voi spune cam tot ce am pe suflet. Cu ce ma va ajuta asta ? Sa ma descarc ? Nu va fi deajuns pentru mine...mereu am facut asta, dar de daca asta nu mai merge...tot ce vor sa faca e sa asculte problema mea si sa isi dezollte parerea despre mine. Dar..oare nu fac si eu asa ceva ? ...cred ca altruismul nu exista, ci doar oameni egoisti, intr-un fel sau altul...Sa fie cineva egoist, sa spuna "Nu mai fi asa, vreau sa vorbesc cu tine, raneste-ma daca vrei, dar vreau sa te ascult!" Da..suna foarte ok, dar ar fi chiar bine ? Nimeni nu s-ar gandi ca eu chiar fac asta, dar apoi regretele sunt imense..oh..iarasi regretul...cred ca vreau sa ma impusc..pacat ca nu am pistol...
Mi-e si frica sa scriu mai multe , asa ca ma voi opri aici... nu mai pot continua...pot sa spun atat: Invata din greselile mele...sunt foarte multe...si ai grija sa le ti minte, si sa le aplici pe tine atunci cand va veni vremea sa faci asta...altfel, vei fi in situatia mea, sau mai rau. Desi, nu stiu cum se poate mai rau de atat...sper sa nu se poata...pentru mine...pentru tine...
P.S.: Sper ca te-ai prins ca unele faze dure scrise aici sunt spuse la furie...si sa incerci sa iei totul cum este, si nu cum pare a fi...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu