Asta e al lll-lea post pe care-l scriu pe ziua de astazi... (data e prezenta pe undeva pe la sfarsit, cred... eu nu stiu care e si nici nu vreau sa ma uit, sunt asa ametit...)
Nu stiu exact ce a fost in capul meu astazi, probabil foarte multe ganduri, confuzii (of, iar ?..) si fel de fel de chestii care-mi blocheaza circulatia impulsurilor electrice prin ... cap. Cred ca bateria ionica prezenta in creier e pe terminate si cam tre s-o schimb... sau poate-i dau un cap la perete si scurg mai multa energie din ea, vad eu mai tarziu, oricum o sa ma doara capul indiferent... deja ma doare.
Asa, in fine... sa vedem, daca tot m-am apucat, ce putem scrie ? Adica... pot, ahem... eu scriu... evident, nu ? Hm... A! Am o intrebare... Ce faceti voi de obicei seara tarziu ? Adica... datile acelea cand nu puteti dormi, eventual inainte sa dormiti (daca cumva sunteti genul de persoane ce se arunca in lumea viselor mai tarziu decat majoritatea) ? Hm ... ? Voi astepta eventuale comment-uri daca vreti sa-mi raspundeti, iar daca nu... pai, treaba voastra... eu oricum voi incerca sa fac o relatare mai pe larg in legatura cu ce nabia pot face eu seara aici singur in camera cand stiu ca maine ma voi trezi devreme, dar totusi eu stau aici pe scaun cu dureri vizibile de spate. Aa, adica... vizibile... eu le vad, voi nu le puteti vedea decat daca vreau eu. Iar daca nu vreau, probabil veti vedea si-asa... ( ce gluma penibila, dar de-aici reiese cat de "rebel" a devenit spatele meu...)
Pai, de ce stau eu aici ? Sa mor de am vreo idee pe care sa o pot ... prezenta in mod direct, dar cred ca asa m-am obisnuit... adica nu neaparat ca m-am obisnuit sa stau treaz pana tarziu, mai degraba m-am obisnuit sa las diferite ganduri sa-mi invadeze mintea seara tarziu cand se lasa intunericul si amintirile devin vizibile... (parca... vag...), iar cu amintiri de genul celor pe care le am eu (sau daca le interpretati ca mine) somnul devine un "A fost odata ca niciodata..."
Bineinteles, singuratatea domina momentan... doar eu si gandurile mele... dar hei, asta inseamna ca nu sunt singur... nu ? Sa fie un moment fericit ? Ah, pai... o imagine amuzanta: Oare la ce se gandea un gladiator cand era lasat singur in arena la o intalnire cu 2 animale salbatice, carnivore, nebune, flamande si-asa mai departe ? Pai nu era singur, dar in mod sigur isi dorea asta... Ati prins imaginea ? Pai eu nu sunt asa, mie imi plac gandurile astea :), lipsa somnului e doar un pret pe care-l platesc. Adica... daca n-as gandi probabil as inebuni de singuratate, lol. Si totusi, sunt unele momente in care chiar imi doresc sa fiu singur. Vestea buna e ca momentele astea nu sunt tocmai greu de numarat... de fapt, cam putine... daca-mi amintesc eu bine. In mare parte domina diferite ganduri simple, eventual ganduri ce-au fost rele in trecut, dar acum m-am obisnuit cu ele si ma simt mai bine. Mda, iar daca "cineva" e atent la ce scriu eu aici, vede ca e ... a.... 23:02, adica o ora tarzie pentru mine mai ales ca deja ma imaginez dimineata incercand din rasputeri sa ajung la apa rece de la robinetul aflat tocmai in baie.... de ce nu e in pat ? ... la naiba... de fapt... oh, in fine... sunt ametit, sincer... ochii stau sa se inchida... dac-ar avea gura probabil m-ar injura ca nu le las sa se inchida... iar gura e din minut in minut deschisa la maxim aspirand aer mai ceva ca un aspirator din acela ecologic cum face reclama la... cum ii zice... uhm... teleshoping-ul acela... de fapt, nici nu mai stiu daca-l mai baga acum... si nici nu-mi pasa. Ce ziceam ? (citesc mai sus...) asa... gura - mare - ochi - inchisi -. Cred ca ma pun in pat si-mi pun ceva muzica... si ma voi gandi la teoria scrierii noaptea in blog. Pun pariu ca l-as face pe Einstein sa-si rupa ultimele fire de par de ciuda aratandu-i teoria asta...
Sunt varza!...
Pun pariu ca-n seara asta visez ca fac parasutism, eventual ca sunt Blade, spaima dentistilor...
totusi nu e atat de tarziu precum spui, acum depinde si cand te prinde somnul, dar sunt oameni, prefer sa vorbesc la general, dar in anumite limite facand referire la propria mea situatia, la care somnul vine abia pe la 4 dimineata si pleaca si mai repede decat a venit, pe la 6... de ce, te intrebi, probabil? pentru ca cele gandite, imaginate, propuse inaite se somn vor sa capete materialitate sau macar incearca... si ce bine ar fi daca toate aceste ganduri s ar termina, ar fi limitate, dar ele, sunt mai rau ca nevoile sociale - intr o conrinua crestere si diversivicare, azi ma gandesc la ceva, sa admitem ca reusesc sa mateliazez acel ceva intr o zi, dar daca nu, se plimba in gandire mea, eventual il aman, dar el insista pana ii dau fie un raspuns pozitiv, fie negativ, sunt mai rau ca @fiscul@:D, nu scapi de ele pana in mormant, am exagerat. sa continui, atunci in locul lui este luat de un alt gand care sta rabdator la coada de ceva vreme,dar acel care vine, s ar putea sa vina cu insotitori, iar ma sucesc in jurul cozii si nu ajung unde imi propun, gandurile astea... mintea mea intotdeauna vrea sa gandeasca, vreau uneori sa stau 5 min sa nu ma gandesc la nimic, dar inconstient tot ma gandesc la ceva, incerc sa mi imaginez un spatiu, gen o camera alba, goala.... dar ce crezi, imediat ma gandesc pe unde e usa, daca n o gasesc incep sa mi imaginez cum ar arata camera daca as face peretii verzi sau albastri, daca, in colt, as pune o floare, oare care s ar potrivi mai bine? cu flori sau fara? si tot asa pot sa gandesc la infinit. un coleg de al meu, face filozofie si dintr un capat de ata gasit pe covor, oare de ce? poate daca ar avea o activitate care sa i mobilizeze gandurile, sa le gaseseca o finalitate practica, nu s ar chinui cu lucruri marunte... si acum in trei vorbe: la ce ma gandesc atata timp, ei uite am 2 facultati pe cap, am o sora petrecareata, am un serviciu part time, am de platit chirie , facturi, imi trebuie bani sa mi i au niste cursuri, dar vreau si o rochie, costul de oportunitate, vreau sa merg cu prietenul la plimabare, dar de unde - mai bine stai si invata. Ai mei vor sa si ia ceva in rate, ajuta i, doar bietul meu salariu e sac fara fund, ce bine ar fi... si pot sa continui, dar timpul imi da de gandit... in speranta ca m am razbunat pe gandurile mele, sper sa nu va incumetati sa cititi chiar tot, asa printre randuri, sa nu lasati gandurile sa se intalneasca, sa se contrazica, sa colaboreze etc :D
RăspundețiȘtergere