Si ajungi acolea, te pui frumusel in banca respectiva, dai de toti colegii care deja discuta despre fel si fel de chestii, in mare parte cu zambetul pe buze si entuziasm, nu neaparat c-ar avea vreun motiv sa faca asta, da' cam asa-i atmosfera, mai ales cand incepe totul. Esti odihnit, neatins de stres, e anturaj in jurul tau si discuti despre fel si fel de chestii. In general te dai mare cu ce ti s-a mai intamplat, iar respectivul se mira si-ti povesteste si el. Ah, sau incepeti deja cu treaba, nu ? Ii explici eseul ala stupid la care te-ai chinuit de te-a luat dracu, mai ales c-a trebuit sa faci atata research, si sa nu mai vorbim de idiotul ala de prof de mate care iar o sa te frece ca ai gresit juma' din exercitii, sau iti explica alte metode prin care-ai fi putut sa le faci si face ca munca ta sa para degeaba sau cel mult iti lasa simpla satisfactie ca ti-ai facut temele si-atat, daca exista o asemenea satisfactie dupa.
Vai, si a venit ala in clasa. Si are moaca aia sobra, de parca are mai putin chef ca si voi sa inceapa sa debiteze aceleasi prostii pe care le debiteaza de ani de zile. Oare doar le recita din script-ul din capul lui, sau chiar gandeste ce spune ? Pentru ca prima varianta pare mult mai plauzibila. S-o fi-mbatat si el de Revelion, ca doar e om, normal, imperfect cu un job pe care-l tolereaza sau nu-l prea agreeaza, ca daca l-ar iubi, ar fi genul ala de om care incepe imediat sa interactioneze cu tine si restul clasei la un nivel destul de personal si incepe sa dea si el din casa minimul necesar cat sa desfasoare toata activitatea si s-o faca pe cat de mult interesanta. Nu de alta, da' sa pricepi si tu ceva, sa nu spui ca ti-ai facut ,,norma" de 6-8 ore si ai ajuns in sfarsit acasa.
Vai, ba si acasa ai si teme de facut. Pana ta, si le faci si apoi abia mai ai timp 1-2-3 ore sa mai faci ceva si tre sa te culci. Ce viata de rahat ai! De ce tre sa va dea teme ? De ce tre sa fie ala idiot si anost si plictisitor ? De ce tre sa te critice mama ta mereu pentru atatea chestii tampite pe care oricum aveai de gand sa le faci, sau mai probabil, pe care oricum nu ai de gand sa le faci ? Isi raceste gura degeaba, e naspa totul, scoala e stupida!
Vai, viata de omulet aproape matur, aproape crescut, aproape ajuns in pragul individualitatii, ce amintiri si ce chin si ce placere si lejeritate, dar si ce stres si oboseala. Cum faci fata amalgamului astuia de activitati plictisitoare zilnice ? Cum ziceam, iti faci norma si gata, ajungi acasa, mai spargi din teme ce poti si dupa gata, petreci timpul liber ramas cum mai ai si tu chef, ca doar esti copil, nu ?
Mai, nu stiu ce sa zic in privinta viziunii asteia asa naspa despre scoala. Teoretic ai dreptate, e destul de naspa, poate fi si plictisitor si poate fi foarte aiurea, dar in acelasi timp, asteptarile tale pot fi urcate sau coborate in privinta lejeritatii tale in viata, sau ceea ce consideri tu a fi o activitate grea sau usoara.
Gandeste-te ca vei avea un summer job, in ideea ca ai si tu nevoie de un ban in plus si sa vezi, efectiv, cum se desfasoara toata activitatea asta de grown-up pentru cultura ta generala, sa-ti dai seama, cat de cat, ce vrei tu mai departe, la ce sa te astepti pe viitor, aproximativ, si orice alta curiozitate ai asupra ideii unui job din care sa castigi bani. Asa, te-ai gandit, relativ, sper.
Acum imagineaza-ti ca esti la acelasi program, ca si la scoala. Dar ca idee, imagineaza-ti ca locuiesti singur, nu mai esti langa mami si tati, care pot sau nu sa te ajute sa-ti pregatesti hainele, sa le calci, sa le pastrezi curate. Sa scoti untul din frigider si sa-l lasi un pic sa se inmoaie, sa-l poti intinde pe paine, si laptele la incalzit, totul in timp ce te pregatesti fizic. Te speli, dupa caz te barbieresti, te imbraci, iti faci patul, daca esti cu chestiile-n genul, deschizi geamul sa se aeriseasca, strangi totul apoi, le lasi in ordine ca mnah, cine stie cine vine pe la tine si pleci. Evident la ora fixa, pentru ca apoi ce se intampla daca intarzii ? Mnu, nu vrei sa stii, dar e suficient de stiut ca n-o sa-ti prinda bine si nu e doar umilire.
Acolo ce-ai de facut ? Ai putea sau nu sa ai timp sa discuti cu colegii de munca, sau nu. Teoretic munca incepe destul de imediat. Ai responsabilitati exacte pe care trebuie sa le indeplinesti intocmai, altfel esti cam degeaba pe-acolo. In cazul in care comportamentul tau e de 2 bani, nu iei nota 4, ci ti se face raport si ti se scade din salariu, dupa caz. Imagineaza-ti ca te asculta la istorie, raspunzi foarte prost, si pe langa ca iti scade nota la purtare, iti ia si procent din alocatie, care oricum nu-i asa mare.
Ce mai este ? Norma de 6-8 ore ? Haha, ce spui de norma de 8-12 ore, care se poate prelungi dupa caz ? Si pauze ? Probabil o insumare de 40 de minute a tuturor pauzelor pe care le poti lua, iar calculand, nu e chiar asa mult timp liber. Ai timp sa mananci ? Probabil, macar atat, ha ? Si poti sa te ceri la baie ? Iarasi, dupa caz, dar e timp pierdut si ala, din punctul de vedere al responsabilului.
Ai timp sa citesti o carte la munca, sa-ti pui castile in urechi si sa asculti o muzica, daca nu te vede responsabilul ? Daca ai noroc, poate, dar in general nu prea. Ai timp sa discuti cu colegu' de banca ? Dupa caz, dar iarasi, de obicei nu prea, tu trebuind sa te concentrezi in a face o treaba exemplara.
Teme pentru acasa ? De obicei nu ai, e si asta un lucru bun, dar imi imaginez ca timp liber nu mai ai nici atat, el find ocupat la munca, sau dormind de la epuizare.
Ajungi acasa, iarasi trebuie sa mananci, sa te speli, eventual sa-ti faci si patul. Sa urmaresti un film daca e ceva bun la TV, sau pe net un film bun sau un serial. Hei, poate chiar ai si energie suficienta sa mai porti discutii, sau in cel mai bun caz, o iesire scurta in oras, pentru o socializare ca la carte.
Cumva totul tine de asteptari. Jobul tau poate fi mai placut decat scoala in sine, si poti sa nu-i duci dorul in veci avand chestia asta in vedere, dar... din experienta mea cu oamenii de-aici din tara (ca experienta in alte tari nu am, deocamdata), nimeni nu-ti va face viata foarte usoara cand vine vorba de asa ceva, si vei fi invinuit si vei suporta consecinte un pic mai grave decat simpla mustrare verbala din partea parintilor (ca daca te si lovesc, eu zic sa pui mana pe-o bata si sa le dai inapoi. Abuzul fizic din partea parintilor nu-l tolerez, mai ales la varste adolescentine).
Ce te invat si eu ... doamne :)
,,Munca" de elev e relativ okay, mai putin partea in care trebuie sa asimilezi constant informatii si sa gasesti modalitati prin care sa te pastrezi interesat de ele. Dar in acelasi timp, nu esti obligat sa asimilezi 100% din acele informatii, pentru ca desi nota 10 reprezinta perfectiunea, si ceva mai putin se potriveste la facultatea le care vrei sa dai. Acum, daca tu vrei siguranta absoluta, sigur, dar ti-ai putea face viata mult mai grea decat orice job pe care l-ai putea avea. Si nu zic ca asta e ceva rau, evident, doar... sa fii pregatit sa accepti ca e un sacrificiu. Iti sacrifici anumite activitati sau experiente pe care le-ai putea avea ca si copil/adolescent, nu-i asa ? Stand si invatand si punandu-ti mintea pe absolut toate lucrurile posibile pe care le poti face, sau le poti invata.
Personal, scoala nu mi s-a parut extraordinar de grea. A fost extraordinar de plictisitoare si au fost niste particularitati stupide, si nu m-as intoarce, sincer acolo vreodata. Eventual la o facultate, sigur, pentru ca deja aici e alta mancare de peste. Ceea ce vreau sa recunosc, insa, e ca job-ul, care-o fi el.. fie ca esti mare boss pe undeva, sau un simplu muncitor, reprezinta un destul de mare stres si presupune o responsabilitate pe care trebuie s-o ai in vedere mult mai mult decat orice alta responsabilitate pe care-ai avut-o in ,,tinerete". Pentru ca din cauza asta vei castiga bani, pentru ca vei da de la tine in vederea infaptuirii unei anumite sarcini care la randul ei va merge mai departe nu stiu unde si asa mai departe.
Dar... merita. Greutatea, mai ales daca banii sunt cat de cat pe masura, sau activitatea e suficient de challenging, sau pur si simplu ai nevoie de acel job... merita, nu ?
Natura jobului, insa, depinde de randamentul pe care-l dai si tu la scoala, partial, si aici nu e necesar sa ma explic nu stiu cat. Esti suficient de inteligent sa intelegi ce inseamna examenul de bacalaureat, si poate cat e de dificil, si unde te duce acela mai departe, nu ?
Scoala si job-ul nu sunt asa diferite. Totul e facut dupa program, ai pauze, ai timp liber si ai responsabilitati, atata tot ca scoala reprezinta mai mult un training extins.
De cand iti incepi viata de elev, si cam pana ajungi la pensie, viata ta va fi tot la fel. Sa nu crezi ca daca scapi de scoala, ajungi intr-un loc neaparat mai bun. Totul e dupa asteptarile pe care le ai tu, nevoile care apar, si dorintele pe care te fixezi. Toata lumea se plange de scoala, dar si de job, insa fii realist si recunoaste-i valoarea si intrebuintarea. Fii responsabil pentru tine si judeca ce si cat anume vrei sa investesti in tine, pentru ca pana la urma totul tine de tine, nu-i asa ?
S-a sunat, nu mai citi rahaturile astea, si fii atent! Urmeaza sa predea simbolismul. Spor!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu