Problema mea cu somnul, vai de ea, am tras-o de coada un pic cam rau noaptea trecuta. In sensul ca se intampla deseori sa stau toata noaptea treaz, pana pe la 7-8 dimineata, si apoi sa mi se faca somn si sa adorm. N-a fost cazul aici. Am uitat sa dorm pe la orele alea, si am adormit abia pe la 5 dupa masa, desi imi era destul de somn pana atunci.
Dar stai un pic, de ce n-am dormit ? Aici e chestia fascinanta si care m-a facut sa ma simt interesant. Si anume, in din toate grijile si acel vast sentiment de singuratate care ma tineau tras in jos si cateodata cu capul intr-o galeata de apa, inecandu-ma singur, atunci m-am simtit chiar bine. Si nu bine, eram entuziasmat fara motiv, bucuros si dornic de glume si alte chestii in genul. Intrasem pe omegle, ca de obicei, si pe care prindeam mai inteligent si mai dornic sa faca glume, ma luam de el, in sensul ca-i interpretam ,,gresit" fiecare chestie pe care-o spunea si incepeam, nu neaparat sa iau la misto, ca mie mi se parea ca radeam cu el. Unii au luat-o bine, altii au luat-o aiurea, dar eu m-am simtit bine per total. Spre exemplu, tipul asta, nu a rezistat nu stiu cat, da'stiu ca am ras singur vorbind cu el, si mi-a parut un pic rau ca n-a avut mai mult umor, da' eh, asta-i problema lui pana la urma, nu ?
De ce simteam chestia asta ? Sau de ce spuneam ca e ca o teorie pe care-o stiam anterior ? Eu in ,,tinerete" obisnuiam sa calatoresc destul de mult, din diverse motive, in principal vizitand oameni pe care-i placeam destul de mult. Si unele calatorii erau destul de lungi, iti dai seama, asa ca petreceam mult timp treaz pe tren + oboseala si stresul calatoriei. Si tin minte ca sunam persoanele respective de pe tren, la plecare, si ,,rupt in gura" asa cum ar fi putut spune lumea ce ma vedea ca eram, aveam o coerenta in vorbire incredibila. Si o sinceritate nemaivazuta care ducea deseori la nesimtire. Dar e okay, in mare parte vorbeam cu persoane umoristice, deci era super okay. Asa cred ca s-a intamplat si acum.
Bun, dar de ce ? Acuma vine partea in care interpretez si nici nu-s sigur de ceea ce spun, dar banuiesc ca poate fi adevarat.
Eu nu cred ca sunt genul de om (barbat) capabil sa se gandeasca cu succes la mai multe chestii odata (cum e o femeie, sau sunt unii barbati capabili, hah). Asta plus ,,dragostea" mea pentru gandire analitica extrema si tensiunea constanta aplicata pe mintea mea de orice fel de gand sau sentiment sau actiune, fapt, persoana, toate astea find percepute ca si cantitati vaste de informatie, pentru ca deh, persoana analitica. Asta, plus grijile pe care le am constant plus... nici nu mai stiu ce, toate ingramadindu-se in capul meu in acelasi timp, ma trag un pic in jos si nu ma lasa sa gandesc coerent si sa fiu o persoana pe cat de normal poate fi unul ca mine, macar. Si asta in sine ma face sa ma simt aiurea, deci... multe chestii naspa in neregula aici.
Totusi, find mega obosit, capabilitatea mea de a ma gandi la mai multe chestii odata a scazut de la 30% la 0%, si asa... eram atent fix pe ce mi se intampla la momentul respectiv. Fix pe acele emotii, pe acele oportunitati de a ma face sa ma simt bine, fara consecinte, fara amintiri legate de acestea, aiurea. Pur si simplu, nu stiu sa explic cat sa aibe sens, scuze. Si ca si idee, am inceput sa ma simt bine, bine, pentru fiecare conversatie pe care-o aveam, piesa, sau ma rog, ce-am mai experimentat eu ieri.
M-am simtit bine ieri, a fost amuzant si epuizant, bineinteles. A fost si aiurea ca m-am culcat la 4, si apoi m-am trezit aproape 1 noaptea, iar anumite persoane, sau banuiesc ca persoana, cu care mi-as fi dorit sa stau, mi-au cam dus dorul, iar asta a fost cam aiurea. Dar hey, si maine e o zi, nu ? Adica astazi. Plus ca am mai dormit si azi noapte ceva ore, iar acum ma simt okay, parca odihnit. Si... nu mai e chiar atat de aiurea pe cum era zilele trecute. Sunt calm, grijile inca sunt acolo, dar un pic mai departe de mine.
Astazi ar fi perfecta o imbratisare de la cineva, pfu... aveti donatori, careva ?
Nu dormi, mai stai un pic cu mine...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu