duminică, 2 august 2009

Mi-as dori...















Mi-as dori sa pot fi invizibil ca apoi sa pot observa actiunile oamenilor fara sa aibe vreo sansa sa le ascunda... sa pot cunoaste o anumita persoana asa cum e ea si nu sa cunosc o simpla masca inventata... sa pot vedea adevarata fata a lucrurilor si nu diferite minciuni pe care sa trebuiasca sa le inghit aiurea ca apoi sa fiu dezamagit de realitate...
Mi-as dori sa fiu vazut ca apoi oamenii sa ma poata cunoaste mai bine si sa reuseasca sa ajunga undeva mai departe decat simpli cunoscuti, ca atunci cand sunt trist sa observe si sa faca in general ce-as face sau am facut si eu pentru ei... sa nu mai fiu aceeasi persoana invizibila care sta si inghite totul, desi cam asta e dorinta mea, insa... mai bine asta decat sa traiesc cu gandul c-am facut inca o prostie. Mi-as dori sa fiu vazut asa cum sunt eu cu adevarat si nu asa cum vrea fiecare sa ma vada...
Mi-as dori sa pot citi ganduri pentru a fi mult mai sigur de ce s-ar putea intampla, sa stiu mai bine ce sa spun atunci cand trebuie sa spun ceva sau sa stiu sa tac sau sa nu ma bag atunci cand nu am ce cauta in subiect. Sa reusesc sa gasesc persoanele cu care ma pot intelege foarte bine bine, sa vad in spatele aparentelor... sa fiu in stare sa am incredere asa cum mi-as dori...
Mi-as dori sa pot zbura pentru a vedea cerul si pentru a pleca din locul asta ori de cate ori simt nevoia, sa ma pot considera liber si nu inchis, desi nu vad nici un motiv pentru care sa nu fiu liber... mi-as dori sa pot zbura la anumite persoane dragi oricand imi doresc sa nu fiu nevoit sa stau tintuit aici sa trebuiasca sa ma conving de fiecare data ca undeva in spatele conversatilor pe care le am cu cineva, exista o persoana reala care ma intelege... cel putin probabil, care tine la mine si isi doreste cu adevarat sa-si petreaca timpul cu mine... care sa-mi impartaseasca sentimentele... mi-as dori sa pot zbura ca in felul asta sa stiu ca sunt deosebit deoarece momentan ma simt departe chiar si de normal...
Mi-as dori sa pot uita totul si sa nu-mi mai amintesc niciodata nimic sa nu mai fiu trist gandindu-ma la cate greseli am facut si sa nu ma gandesc ca persoanele cele mai dragi sunt departe de mine si e nevoie de atat de mult efort doar pentru a le vedea... dar merita... toti banii dati pe tren/autobuz, cazare... toate orele petrecute intr-un scaun asteptand sa ajung la destinatie... totul... dar apoi ma gandesc ca altii au privilegiul de a nu indura nimic din toate astea, si cel mai important... nu sunt nevoiti sa se simta la fel de singuri ca... alte persoane. Vreau sa uit totul... in felul asta o pot lua de la inceput fara sa ma simt prost, fara sa simt remuscari... fara tristete...
Mi-as dori sa cresc mai repede ca apoi sa nu fiu nevoit sa depind de familie... sa am propria mea slujba, propriile responsabilitati adevarate... sa cunosc adevarata valoare a vietii... sa fiu in stare sa muncesc pentru ce-mi doresc, sa fac ce-mi doresc... sa-mi traiesc visele, nu sa stau sa le astept gandind-ma ca toate ar putea fi doar niste... lucruri imposibile. Apoi as putea fi mult mai inteligent decat sunt acum si cu putin noroc nu voi mai avea motive pentru a simti regret deoarece nu as mai face atatea greseli, nu as mai rani persoane cu nesiguranta mea, nu as mai simti atat de multa confuzie si nesiguranta. Urasc adolescenta...
Mi-as dori ca visele mele sa se simta la fel ca si realitatea... asa clipele petrecute de... anumite persoane sa-mi ramana intiparite in minte ca niste amintiri si mi-as putea aminti de ele, as putea povesti liber despre ele... as putea fi fericit visand si... poate ca nu m-as mai simti atat de singur, dar apoi mi-as dori sa dorm mereu si asta nu stiu dac-ar fi atat de bine... si totusi, momentan nu m-ar deranja absolut deloc, in fond... cine mi-ar duce dorul ?... va descurcati foarte bine si fara mine...
Mi-as dori sa pot gasi acea fata perfecta care sa ma inteleaga pe deplin, care sa aibe incredere in mine, caruia sa-i faca placere compania mea, care sa tina la mine, care sa fie sigura pe ea, alaturi de care sa pot povesti despre orice si sa nu para plictisitor si viceversa (adica si eu sa o inteleg pe deplin, sa am incredere in ea si-asa mai departe).

S-ar putea sa nu reusesc sa-mi indeplinesc nici una din dorintele astea, sau poate doar cateva, insa sunt convins ca nu voi fi in stare sa le indeplinesc pe toate si chiar nu am nici un chef sa incep sa enumer un sir nesfarsit de argumente pentru asta. Cred ca doar timpul va putea spune... eu astept in continuare sa adorm si... sa nu ma mai trezesc.

Un comentariu:

  1. Si eu mi-as dori aceleasi lucruri si inca ceva in plus,ceva ce nu cred ca ai mentionat,capacitatea de a ma desprinde de mine insumi.

    RăspundețiȘtergere

Un pic cam de prea multe ori...

Un pic cam de prea multe ori...