Oameni ce se ascund dupa un deget...

Nu stiu daca e bine sa scrii atunci cand esti chiar foarte enervat, insa voi incerca sa scriu coerent, mai ales ca acum cred ca sunt in stare sa pun negru pe alb, sau alb pe negru, oricum s-o vedea la finalizarea postarii, gandurile prezente ce nu-mi dau pace de ceva timp si-mi strica dispozitia, desi poate nu ar trebui sa-mi pese. Uite ca-mi pasa...

Nu stiu daca va categorisiti in regnul acelor oameni carora le place sa se ascunda dupa un deget cand ar trebui sa dea piept cu realitatea, cand ar trebui sa spuna in fata o chestie, cand sunt datori sa faca asta. Cand le este pusa o intrebare, si prefera sa fuga si sa traga de timp, facandu-l pe cel care a pus intrebarea sa-si piarda mintile (depinzand de importanta intrebarii propriu-zise), cand sunt trasi la raspundere pentru ceva ce au facut, si fac orice doar sa scape, desi nu-i omoara nimeni, nu-i loveste nimeni, nici nu-i injura nimeni, insa sunt datori sa iasa in fata, sa spuna ce au de spus si sa lamureasca orice au de lamurit.

Nu stiu exact de ce exista astfel de oameni. Nu stiu daca au existat dintotdeauna, sau daca au aparut sau s-au inmultit odata cu aparitia mijloacelor de comunicare in care nu esti nevoit sa-ti arati fata sau sa privesti in ochi pe acela caruia-i spui ce ai de zis. Nu stiu de ce-i doare atat de tare sau de ce le asa frica sa-si faca un pic de curaj, sa-si ridice fundurile din fata calculatoarelor, laptop-urilor si sa arunce telefonul undeva, si sa te priveasca in ochi.

Ce aveti mai ? Pricep daca nu ai curaj sa faci asta de fata cu cineva care ti-ar putea face rau pe bune, poate un necunoscut, sau un cunoscut pe care-l crezi in stare sa te raneasca fizic, sau sa te injure in asa hal incat sa te faca sa plangi, dar de cele mai multe ori oamenii se ascund in spatele unui deget de prieteni carora nu au curaj sa le spuna... ce simt, sau de ce au gresit, sau ca le pare rau, sau ca ii urasc, sau ca ii iubesc, sau ca vor sa se culce cu ei, sau ar vrea sa le dea una in cap din cauza... oricare-ar fi cauza.

Cred ca de astazi (adica de mai demult, dar astazi a curs ultima picatura) urasc oamenii de genul, cel putin cei pe care-i voi cunoaste de-acum inainte. Nu pot uri dintr-o data o persoana pe care o stiu de ceva timp doar din cauza asta, dar nici nu mai vreau sa am de-a face cu viitoarele persoane de genul, iar asta am spus-o in cazul in care va treziti sa-mi spuneti ca am scris postul asta special pentru unii dintre voi. Scutiti-ma de fazele astea, va rog. Chestia asta ma mananca, asa ca o voi scrie pentru a o reciti peste cateva luni sa-mi dau dreptate din nou, sau sa vad cat de prost am fost scriind ce scriu acum. Daca va simtiti totusi, atunci ... asa cum am zis mai devreme: Ridicati-va de pe fundurile puturoase si infricosate, si daca aveti sa-mi spuneti ceva, oricat de dur sau de intim sau de ,,vai-doamne" ar fi, spuneti-mi. Imi faceti mai mult rau si ma enervati mult mai tare prin tacere sau daca ma faceti sa-mi sparg creierii incercand sa-mi dau seama singur de ce dracu' se intampla, sau ce e in mintea voastra la momentul respectiv.

Asuma-ti responsabilitatea. Macar atat poti face...