Ce revelatie am avut si eu de curand. Ma rog, un fel de revelatie care devenea tot mai clara pe masura ce renuntam la chestii gen: hi5, facebook, yahoo messenenger (p-asta nu prea), online games, etc. Am aflat ca, de fapt, realitatea e mai faina decat internetul! (mda, si acum incepeti sa radeti zicand ceva de genul: No shit, smarty pants ...). Adevarul e ca poti spune foarte simplu chestii gen: E mai bine sa fii bun decat rau, e mai fain sa fii altruist decat egoist, pentru ca sitmi bucuria de a darui, care e mai mare decat placerea pe care o resimti atunci cand cineva iti face un cadou. Mda, dar tu iti poti imagina chestiile astea si stii ca sunt adevarate pentru ca vezi in ochii celorlalti chestia asta, cei care, de fapt, au trait-o si au avut o revelatie asemanatoare mie. Bine, hai ca suna stupid rau punctul meu de vedere, asa ca voi incepe direct sa povestesc chestia asta faina care mi-a venit in minte.
Bun, deci eu eram (poate inca sunt) genul de tip care se izola destul de mult, era (si clar sunt) inapt social, chestie care inseamna, de fapt, sa nu fii in stare sa creezi nimanui nici un fel de impresie ok, pentru ca te porti ca un dobitoc, iar acela care te vede, fara sa vrea (de obicei vrea) te eticheteaza a fi drept un dobitoc. Suna destul de logic, nu ? Si degeaba ne spunem noi acum: Nu e deloc ok sa etichetezi astfel oamenii, pentru ca, de fapt, ei nu sunt ceea ce par a fi mai niciodata. Bun, da' tot e mai simplu sa nu te porti ca un bou, asa e ? :) asa e, asa e... sau, nu... nu e asa, cel putin in cazul meu, care stau pe fundul puturos uitandu-ma la oamenii de langa mine, care povestesc, rad, zic glume, depaneaza amintiri sau se dezbat in diferite chestii simple sau filozofice, iar eu nu stiu cum sa intru in discutie, pentru ca de obicei zic o chestie, dupa care trebuie sa suport spranceana aceea ridicata din partea majoritatii, acum... mnah, probabil iarasi e vina mea... (and my inner self says: Stop being so hard on yourself! ... ~ Yes master!)
Totusi, nu am renuntat la chestia asta si am continuat sa ies cu oamenii respectivi. De ce ? Pentru ca, din cate am observat, ei chiar ma vroiau langa ei, nu pentru altceva decat compania mea. Deci vorbeau cu mine, vroiau sa stie despre mine, mai radeau de mine, radeam si eu de ei, radeam toti, nu radea nici unul, stiti si voi care-i faza pe-aici... ma rog. Astazi a fost o chestie interesanta, si anume... eu, de fapt, chiar incepeam sa ma port ,,normal". Ce inseamna asta ? Inseamna ca am inceput sa nu mai fiu asa atent la toata lumea, gen... analizandu-i si incercand sa vad exact care-i faza, si am inceput sa raspund in mod direct la lucrurile care se intamplau, si nu gandit de vreo 15 ori inainte, ceea ce insemna ca am ras cu hohote dintr-o prostie, dupa vreo cativa ani in care... nu am facut asta, am ascultat lucruri interesante, am spus lucruri (poate) interesante, am cunoscut cateva persoane noi, care, se purtau chiar okay cu mine, in sensul ca eram un tip ce merita cunoscut, asa cum vad si eu alte persoane pe care as vrea sa le cunosc. Ce inseamna asta ? My self respect rises like the steam from the pot in which I make my stew :). Bine, si asta, dar si faptul ca nu ma mai port ca un ciudat care nu are idee ce inseamna viata reala.
Bun, acum incep eu sa ma simt ciudat povestind toate fazele astea. Nu stiu de ce, mi se pare total tampit sa vorbesc despre chestia asta foarte faina pe care am invatat-o despre lumea reala, cand, de fapt, ar fi trebuit s-o stiu ... dintotdeauna. Aw, screw you! Multi din voi nici nu apreciati chestia asta, iar mie chiar imi place! Da' tot ma simt ciudat, damn it... aw, ma rog, tre sa zic cuiva, deci zic aici si ma simt destul de bine.
Care-i faza cu Reality - 1 ; Internet - 0 ? Faptul ca intru pe net de vreo 3-4 ori mai rar decat intram inainte, si nici nu mai am chef sa stau pe retelele astea de socializare pe care intram cam zilnic prin trecut. Pur si simplu nu mai am chef... nu-mi mai provoaca curiozitate si daca mi-ar taia netul, ar fi nasol doar faptul ca nu mai pot descarca filme, in rest... as supravietui, si nu doar... as fi foarte ok, comparativ cu acum vreo 3-4 saptamani cand... cine stie cat injuram in sinea mea. Ce chestie... sincer, daca starea asta m-ar tine o vreme, probabil va urma o perioada de fericire ca cea care a fost acum... 2 ani si ceva. De atunci nu am mai simtit ce simt acum. Ma rog, mi-e si putin frica pentru ca atunci s-a petrecut o faza ... de fapt, cea mai tampita chestie caruia i se poate intampla cuiva, pe care nu o voi mentiona pentru ca nu vreau (you don't wanna know).
Lumea reala e chiar foarte faina... are partile ei super aiurea si naspa si ... ew, dar totusi, sa resimti totul, sa fie asa... nu stiu, e foarte tare, pur si simplu. greu de descris, si poate neinsemnat pentru voi, dar pentru mine e ... ceva nou. (va rog, nu va uitati la varsta mea).
Acum ar fi tipic mie ca peste putin timp sa se intample iar o faza aiurea si sa calc peste tot ce am spus acum, sa stau inchis in casa... mdah...
te inteleg atat de bine,parca as fi citit o pagina din jurnalul meu,cu singura diferenta ca in cazul meu nu internetul este "surogatul" realitatii ci mai mult cartile...
RăspundețiȘtergereconditia de inadaptata la viata sociala mi-e foarte cunoscuta si cu toate ca am momente cand iubesc sa fiu singura,mi se intampla uneori sa imi doresc ca anumiti oameni pe care-i intalnesc si ii plac sa ma placa la randul lor.am invatat ca "a te face placut" se intampla mai mult involuntar adica atunci cand nu-mi propun acest lucru,cand sunt foarte relaxata,cand incerc sa gandesc si sa analizez mai putin si in schimb sa vorbesc si sa actionez mai mult.
chestia ca im place sa-i ascult pe oameni,sa-i observ ca si cum ei ar fi obiectul meu de studiu si asta este atitudinea gresita cand vrei sa te apropii de oameni,sa-ti faci prieteni,pentru ca trebuie sa te simta printre ei,de-ai lor si nu ca un spectator din exterior.
desi intotdeauna fac o prima impresie proasta,pe masura ce ajung sa cunosc un om mai bine incep sa ma simt in largul meu in preajma lui si atunci pot fi eu cu adevarat.Iar cand putem fi noi cu adevarat putem fi cuceritori prin personalitatea noastra,prin calitatile de care fiecare dispunem si astfel putem demonstra ca meritam sa fim luati in seama si ascultati.
internetul si retele de socializare nu suplinesc nevoia noastra de a interactiona cu alti oameni,de a ne face prieteni.asa ca indiferent de momentele penibile (crede-ma am trecut prin destuule) nu te mai izola,viata e frumoasa cand ai cu cine sa imparti fiecare bucurie si tristete (cliseu,stiu,dar totusi adevarat,probat de mine o "semiintrovertita").
s
Daca ai citit ce-am scris pe-aici, stii ca voi fi curios sa te cunosc, sa stiu despre tine, si mai ales... sper ca ai chef sa simti si tu asta, la randul tau, despre mine. Deci, e foarte tare faza ca eu chiar am ascultat ce ai zis si ma uit la tine de jos, nu de sus... stii foarte bine ca asta inseamna mult.
RăspundețiȘtergereMerci :)
Ma bucur pentru tine si pentru Andreea ca ati reusit sa treceti peste acea perioada...eu am foarte multi prieteni pe care i`am capatat cu greu datorita faptului ca si eu eram introvertita pana cand am descporit si eu ce ai descoperit si tu (Adi) nu mai ca eu, nu din cauza internetului nu puteam interactiona cu alte persoane ci din cauza aspectului fizic...imi placea sa studiez oamenii, sa le studiez miscarile,comportamentul si incercam sa vad prin ochii lor,incercam sa ma pun in locul lor macar pentru o clipa pentru a afla cum este sa te simti atat de bine in propriul tau corp...probabil ca eu eram complexata de acest lucru din cauza altor persoane care ma insultau si ma raneau profund,am faceau sa im ifie rusine de mine...dar am reusit sa trec si peste vorbele spuse de acei oameni,si usor,usor am reusit sa trec si peste complexe si acum ma simt foarte bine cu propriul meu corp si am invatat sa ma accept asa cum sunt si facand aceste lucruri am capat niste prieteni de nota 10 si oriunde merg si intalnesc oameni noi e imposibil sa nu creez o prietenie cu cineva. (exemplu pe care ti`l pot da este `crissu` ne`am vazut doar 3 zile si in acele 3 zile ne`am inteles atat de bine incat daca ne`ai fi vazut pe strada ai fi zis ca ne stim de ani buni)
RăspundețiȘtergerescuze pentru greselile de ortografie
RăspundețiȘtergereEu inca am complexe si inca ma simt aiurea in pielea mea, dar... ma rog, e mai bine decat era inainte :P esti inaintea mea la capitolul asta...
RăspundețiȘtergere